VICTORIA RATIONAL- Primul Fond de Pensii

Stiri

Principala  /  Analitica  /  «Considerăm că societatea este pregătită pentru înfiinţarea fondurilor private de pensii», Alexandru Zgardan, Director Fonduri de Pensii în cadrul "Victoria Asigurări" SRL, pentru ziarul "Capital Market"

Alexandr Zgardan:
«Considerăm că societatea este pregătită pentru înfiinţarea fondurilor private de pensii»

Recent, la Chişinău s-a desfăşurat un seminar în cadrul căruia a fost prezentată experienţa Poloniei, României, Bulgariei, Macedoniei şi Slovaciei în domeniul implementării sistemului de pensii bazat pe mai mulţi piloni. Având în vedere actualitatea înfiinţării fondurilor private de pensii în Moldova, redacţia ziarului Capital Market a solicitat directorului secţiei fonduri nestatale de pensiei din cadrul Companiei de asigurări „Victoria – Asigurări”, Alexandr Zgardan, un interviu pe marginea acestui subiect.

– Compania Dvs. este una dintre primele care a lansat în condiţiile actuale iniţiativa creării unui fond privat de pensii. Ce a determinat compania „Victoria – Asigurări” să întreprindă acest pas şi cum explicaţi abstinenţa altora?

– Compania de asigurări «Victoria – Asigurări» a fondat la 4 decembrie 2007 primul fond nestatal de pensii. Necesitatea de a înfiinţa un astfel de fond a apărut din momentul în care a devenit clar că cetăţenii au nevoie de garanţii suplimentare pentru o viaţă decentă odată cu atingerea vârstei de pensionare. De asemenea, un alt factor important este tendinţa regională de constituire a fondurilor nestatale de pensii – obligatorii şi facultative.

Legea cu privire la fondurile nestatale de pensii a intrat în vigoare în anul 1999, dar până nu demult pe piaţă nu a fost înregistrată nici o organizaţie de acest fel. Principala cauză ce blochează acest proces se rezumă la noutatea acestui instrument financiar şi la faptul că nimeni nu vrea să rişte primul. Noi ne-am asumat acest rol de pionier considerând că societatea moldovenească este pregătită pentru implementarea acestui produs financiar.

– Cât de mult diferă condiţiile de start în care vă aflaţi Dvs, faţă de cele în care şi-au lansat activitatea fondurile nestatale de pensii (FNP) din ţările vecine?

– Bineînţeles, sunt deosebiri şi asemănări, dar fiindcă ne aflăm cu toţii într-o regiune, cred că există mai multe elemente comune – acelaşi trecut, psihologia oamenilor, cazurile de escrocherie pe piaţă. În acelaşi timp, conform datelor Băncii Mondiale, încrederea societăţii faţă de fondurile nestatale de pensii în Republica Moldova este relativ scăzută în comparaţie cu aceiaşi indicatori din alte ţări.
Practica diferitor ţări este destul de variată – unele ţări au implementat mai întâi fondurile nestatale obligatorii (aşa zisul al doilea pilon de protecţie socială) şi doar mai târziu au oferit cetăţenilor posibilitatea să încredinţeze o parte a veniturilor lor fondurilor facultative. Acest model s-a practicat în Macedonia şi Polonia, ţări în care fondurile obligatorii de pensii au avut rolul de locomotivă ce trage după sine programele facultative de pensii.
Alte ţări, precum România, Estonia, au implementat în etapa iniţială fondurile facultative de pensii, care au avut rolul de poligon pentru sistemul obligatoriu. La acest capitol, cred că Moldova nu trebuie să inventeze bicicleta, ci să urmeze experienţa altor ţări.

– Cât de mult stimulează legislaţia actuală dezvoltarea fondurilor nestatale de pensii (FNP)?

– Cadrul legislativ în domeniu este învechit şi necesită a fi reformat. În loc să ofere soluţii, el măreşte lista de întrebări. Aceasta a şi constituit cauza frânării procesului de înfiinţare a fondurilor nestatale de pensii.
Potrivit informaţiei de care dispunem, Guvernul şi CNPF preconizează să modifice legislaţia actuală cu scopul de a stimula dezvoltarea acestei pieţe în republică. Presupunem că structurile de stat vor implica în acest proces şi experţii străini. De asemenea, şi noi suntem dispuşi să participăm la aceste transformări. 

– Ideea dezvoltării FNP este destul de populară în Moldova. Cum credeţi, ce activităţi urmează a fi întreprinse pentru a o implementa cu succes? În acelaşi context, cum apreciaţi rolul structurilor financiare internaţionale, interesate de realizarea unor astfel de proiecte în Moldova, precum şi al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare?

– Reformarea legislaţiei şi dezvoltarea pieţei financiare în ţară vor servi drept impuls pentru dezvoltarea fondurilor nestatale de pensii. Partenerii străini ai Moldovei urmează să se implice activ în acest proces pentru a crea un cadru legislativ maxim de eficient, utilizând practica mondială. Rolul CNPF este de a analiza iniţiativele organizaţiilor internaţionale şi de a le adapta la realităţile Moldovei, precum şi de a fi receptivă la propunerile venite de la jucătorii de pe piaţă – fondurile înregistrate.

– Sunteţi pregătiţi să ţineţi piept concurenţei cu produse similare elaborate de băncile comerciale şi companiile de asigurări?

– În toate ţările, fondurile de pensii se află în competiţie cu depozitele bancare, asigurările de viaţă şi alte produse de acest gen.
În acelaşi timp, fondurile de pensii se află în afara concurenţei conform unuia dintre cele mai importante principii de investiţii – cel mai redus grad de risc, adică pierderea mijloacelor financiare investite este practic imposibilă. De ce? Pot răspunde cu aceste argumente:
În primul rând, activele fondurilor nestatale de pensii se află în proprietatea persoanelor care au depus banii în administrarea fondului. Cu alte cuvinte, toate mijloacele financiare transferate de un cetăţean, precum şi venitul investiţional din această sumă reprezintă proprietatea acestui cetăţean şi el practic nu poate să le piardă, deoarece conform legislaţiei, fondurile de pensii au statut de persoane juridice necomerciale.
În al doilea rând, activitatea fondurilor nestatale de pensii este supravegheată dur de către organele de stat, fapt ce exclude cazurile de escrocherie în această sferă. În multe ţări, sunt create instituţii speciale de stat care se ocupă de reglementarea şi supravegherea acestor fonduri.
În al treilea rând, să ne amintim de ouăle ce se află în coşuri diferite, adică despre diversificare – activele fondurilor sunt investite în diferite instrumente financiare, care sunt la rândul lor reglementate de către stat. Concomitent, legea interzice efectuarea investiţiilor în unele active, cum ar fi imobilul sau hârtiile de valoare, care nu sunt cotate sau nu participă la tranzacţiile pe pieţele organizate.
În cel de-al patrulea rând, menţinerea lichidităţii înalte – activele sunt investite doar în instrumentele cu lichiditate înaltă – mijloace financiare, hârtii de valoare de stat, angajamente financiare, obligaţiuni externe de stat.
Un alt aspect important, ce reprezintă un avantaj în comparaţie cu alte metode de investiţii pe termen lung sunt facilităţile fiscale. Potrivit Codului Fiscal al Republicii Moldova, până la 15 % din veniturile persoanei fizice se exclud din baza impozabilă, dacă sunt îndreptate spre plata cotizaţiilor în fondurile nestatale de pensii.
De asemenea, un privilegiu pentru fondurile nestatale de pensii îl constituie faptul că cotizaţiile sunt transferate în mod automat de către angajator din salariul beneficiarului, iar decizia cu privire la investiţii este luată de funcţionarii competenţi ai fondului. Astfel, oamenii sunt scutiţi de grijile legate de efectuarea unor analize ale pieţelor de capital, precum şi de finanţarea brokerilor şi consultanţilor financiari.

– Ce efecte are asupra activităţii Dvs. inflaţia ce persistă în Moldova?

– Inflaţia întotdeauna va avea efecte asupra activităţii participanţilor pieţei financiare şi cu cât mai redus va fi nivelul ei, cu atât mai eficientă va fi activitatea fondurilor de pensii. Scopul nostru principal este de a investi cât mai eficient activele clienţilor noştri, ceea ce ne va permite să câştigăm duelul cu inflaţia şi să garantăm un nivel decent al vieţii după ieşirea la pensie.

– Ce responsabilitate poartă fondul nestatal de pensii pentru mijloacele financiare depuse de persoanele fizice? Ce garanţii oferiţi la păstrarea mijloacelor atrase, în caz de situaţii de forţă majoră? Riscurile companiei sunt date în reasigurare peste hotare?

– Mijloacele financiare depuse nu sunt proprietate a fondului şi legea stabileşte restricţii aspre pentru a nu admite pierderea lor. În situaţia de faliment a depozitarului sau a managerului fondului, CNPF desemnează un nou manager sau depozitar. Practica ţărilor vecine demonstrează că sunt utilizate diferite sisteme ce asigură activitatea eficientă a fondurilor – stabilirea unui număr minim de membri ai fondului, rentabilitatea minimă la investirea activelor, precum şi crearea (în unele ţări) unor fonduri de garantare, mijloacele cărora pot fi folosite la acoperirea pierderilor în situaţii de forţă majoră.

– Unde depuneţi sau planificaţi să investiţi activele?

– Activele vor fi investite în strictă conformitate cu legislaţia, în primul rând în hârtii de valoare de stat, în al doilea rând, în depozite bancare, precum şi în acţiuni şi hârtii de valoare corporativă.

– După părerea Dvs., la alegerea FNP sau a produsului de pensii, căror aspecte vor acorda cea mai mare atenţie potenţialii clienţi? Experienţa negativă a anilor trecuţi încă se mai resimte asupra cetăţenilor sau Vă veţi orienta spre generaţia nouă?

– Cred că cei mai importanţi factori în alegerea fondului de pensii vor fi credibilitatea, adică imaginea fondului. Deoarece fondurile de pensii sunt o noutate pentru Moldova, imaginea lor va depinde de experienţa managerilor (companiilor de asigurări) şi depozitarilor (băncilor). La fel, un rol important îi va reveni şi depunerii eficiente a banilor, adică veniturilor de la investiţii, fiindcă echilibrul dintre credibilitate şi eficienţă reprezintă cheia succesului în acest domeniu.

Experienţa negativă a fondurilor de investiţii şi a unor produse de asigurare se va răsfrânge, desigur, asupra vitezei cu care populaţia va accepta aceste servicii. Conform legislaţiei, membrii fondului vor primi, trimestrial, dări de seamă privind sumele acumulate şi sunt convins că dacă rezultatele vor fi satisfăcătoare, populaţia se va alătura rapid acestui sistem de asigurare a unui viitor sigur. După calculele noastre, majoritatea clienţilor noştri vor avea vârsta între 30‑40 de ani, au venituri suficiente şi se gândesc la viitorul lor. În principiu, produsele fondului pot prezenta interes pentru oricine conştientizează că pentru a-şi asigura un viitor decent este necesar de a întreprinde de pe acum acţiuni în acest sens, fără a se baza doar pe forţele statutului.

A discutat Ghenadie Tudoreanu