VICTORIA RATIONAL- Primul Fond de Pensii

Stiri

Principala  /  Analitica  /  De ce actualul sistem public de pensii este ineficient și care sunt alternativele viabile?, Adrian Lupuşor, Expert Fonduri de Pensii pentru "Expert Grup"

Problema pensiilor, abordată prin prisma situației demografice și financiare deosebit de precare, constituie unul din cele mai actuale subiecte de discuție din ultima vreme la noi în țară. În condițiile în care mărimea unei pensii medii asigurată de stat constituie circa 60% din minimul de existență pentru pensionari, necesitatea garantării unui nivel de trai decent în perioada post-activă devine din ce în ce mai evidentă, iar ineficiența sistemului public de pensii – tot mai clară. Criza demografică deosebit de acută cauzată de îmbătrânirea populației în contextul natalității scăzute, de rând cu exoldul masiv de populație activă peste hotare creează o puternică presiune asupra fondului public de pensii, care se pare că nu mai este în stare de unul singur să asigure un nivel de trai pentru pensionari. Această constatare este confirmată și de proiectul Legii bugetului asigurării sociale pentru anul 2009 aprobat recent în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului. Conform acesteia, deficitul bugetului asigurarilor sociale va constitui 56,988 mln MDL - net superior anilor precedenți.

Situația demografică din R. Moldova, ca și în întreaga Europă, se caracterizează prin fenomenul de ”îmbătrânire a populației”[1]. Astfel, în R. Moldova, în 2007 ponderea persoanelor cu vârsta mai mare de 60 de ani din totalul numărului de populație a constituit 13,6%[2]. Cu toate acestea, media la nivelul UE-25 rămâne mai ridicată - 16,5%[3]. Adițional, datorită apropierii de vârsta de pensionare a celor născuți în perioada baby-boom-ului din anii de după al doilea război mondial, a natalității scăzute și a exoldului continuu peste hotare a forței de muncă active, există toate premisele pentru majorarea procentului de îmbătrânire a populației până la peste 30% în 2050[4].

Un alt factor al acutizării situației demografice constituie creșterea ponderii populației vârstnice din total locuitori. Asupra acestui fapt indică nivelul superior al creșterii vârstei medii a populației față de creșterea speranței de viață la naștere. Astfel, dacă din 2000 și până în 2007 vârsta medie a populației a crescut cu peste 6% (de la 33 ani la 35 ani), atunci speranța de viață la naștere a crescut cu doar 1,5% (de la 68 ani la 69 ani). Ca rezultat se atestă o creștere a poverii persoanelor ocupate în câmpul muncii pentru întreținerea unui pensionar.

În prezenta piramidă demografică se observă clar apropierea valulului de populație, mai ales de sex bărbătesc, de vârsta de pensionare[5]. Această situație va crea o presiune aproape dublă celei din prezent asupra fondului public de pensii. În același timp, nici în momentul de față sistemul pensiilor asigurate de Stat nu este apt să creeze un nivel decent al venitului la vârsta de pensionare, demonstrându-și astfel ineficiența. Drept consecință, pensia medie constituie  doar 60% din minimul de existență al pensionarilor care au devenit cei mai reprezentativi exponenți ai păturii socialmente vulnerabile din țara noastră.  

Deficiențele sistemului public de pensii...

Actualul sistem public de pensii în R. Moldova reprezintă un sistem redistributiv de pensionare (Pay as You Go - PAYG), de un singur nivel. Prin urmare, deficiența esențială a acestuia relevă însuși din denumirea sa, deoarece conform acestuia, plata pensiilor are loc în urma procedurii de redistribuire a veniturilor acumulate la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), care prin definiție reprezintă un sistem inechitabil, atâta timp cât acesta nu va fi susținut de un sistem multipilon viabil. Prin urmare, vom identifica 3 deficiențe esențiale a sistemului public de pensii moldovenesc:

1)      Managementul ineficient al activelor Fondului. Odată cu creșterea presiunilor asupra fondului public de pensii, majorării deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat și a incapacității sistemului public de pensii de a asigura un venit superior minimului de existență pentru pensionari, scoate în evidență multiple deficiențe ce țin de managementul activelor defalcate în Fond. Spre deosebire de fondul public de pensii, fondurile nestatale vor asigura un o gestionare mai rațională a activelor deoarece creșterea activelor investite în Fond constituie o prioritate atât a membrilor, cât și a administrației Fondului, care este finanțată prin deducerea unui comision de 10%[6] din venitul investițional obținut de Fond.

2)      Conceptul redistributiv în loc de sistem cu capitalizare. Un asemenea concept de alocare a activelor reprezintă practic o autodistrugere a actualului fond public de pensii, deoarece acesta nu presupune investirea activelor acumulate în BASS în instrumente financiare cu o rentabilitate superioară nivelului inflației. Pe de o parte aceasta privează piața de capital de o importantă sursă de lichidități și o premisă reală pentru dezvoltarea acesteia; iar pe de altă parte, creează presiune puternică asupra întregului sistem public de pensii, care nu este capabil să acopere volumul cheltuielilor BASS în condițiile unei indexări a pensiilor de circa 20% anual și lipsa unei rentabilități a mijloacelor defalcate în fondul public de pensii. Prin urmare, deficitul BASS crește de la an la an, iar conform proiectului Legii cu privire la BASS pentru anul 2009, deficitul acestuia se preconizează a fi de 3 ori mai mare față de anul trecut.

3)      Inechitate în alocarea pensiilor. Presiunile crescânde asupra fondului public de pensii, manifestate prin creșterea continuă a deficitului BASS, se transpun pe umerii contribuabililor, și în special a celor cu salarii ridicate. Astfel, pentru anul 2009 componenta esențială a veniturilor în BASS o constituie cotizațiile asigurărilor sociale de stat (85% din volumul total al veniturilor)[7], iar impozitul în fondul social va rămâne unul din cele mai ridicate în lume (29% din salariul lunar a fiecărui contribuabil). Însă, indiferent de volumul venitului impozabil, la formarea contului personal de pensii se ia în calcul echivalentul a 3 salarii medii, astfel încât cei cu salarii mari sunt defavorizați, iar surplusul acestora este redistribuit altor categorii de populație.

4)      Lipsa dreptului de proprietate asupra mijloacelor defalcate în fondul social. Astfel, contibuabilii, în urma plății contribuțiilor în fondul social, își pierd dreptul de proprietate asupra acestor mijloace, care sunt ulterior administrate independent de contribuabili.

Care sunt alternativele pentru sistemul public de pensii?

În condițiile acutizării crizei demografice din întreaga Europă și a incapacității sistemului public de pensii de unul singur a asigura un trai decent pensionarilor, toate statele din regiune au găsit cea mai viabilă soluție pentru situația creată – sistemul de pensii multipilon. Conform acestuia, sarcina asigurării unui venit decent pentru persoanele în perioada post-activă este partajată între sistemul public de pensii (pilonul I) și sistemul de pensii administrate privat care pot fi facultative (pilonul III) și obligatorii (pilonul II). În pofida recomandărilor Băncii Mondiale cu privire la implementarea sistemului de pensii multipilon, R. Moldova este unica țară din regiune în care sistemul de pensii facultative se află abia la etapa embrionară de dezvoltare, recent fiind eliberată licența pentru primul Fond privat de pensii care a înregistrat primul plan de pensii facultative din țară. Faptul că acest eveniment a avut loc abia după 9 ani din data intrării în vigoare a Legii cu privire la fondurile nestatale de pensii, denotă prezența unor lacune importante în legislație, fapt ce creează bariere esențiale pentru activitatea fondurilor private de pensii.

Conform practicii internaționale, implementarea pilonilor II și III a avut loc în mod diferit, variind de la o țară la alta. Astfel, în Macedonia și Polonia inițial a fost implementat pilonul II de protecție socială, care presupune redirecționarea unui anumit procent din contribuția la sistemul public de pensii către fondurile private de pensii. Ulterior, sistemul de pensii private obligatorii a constituit drept impuls pentru dezvoltarea sistemului de pensii private facultative (pilonul III). Alte state au ales o cale inversă. Prin urmare, România și Estonia au implementat din start sistemul de pensii private facultative, care ulterior a creat teren pentru sistemul de pensii private obligatorii. Însă, oricare nu ar fi metoda de implementare a sistemului de pensii multipilon, cert este că această opțiune constituie cea mai viabilă și optimă soluție pentru criza actuală a fondului public de pensii.

O implementare eficientă a sistemului de pensii private în R. Moldova ar aduce un șir de beneficii importante pentru întreaga economie națională:

a)      Dezvoltarea pieței de capital. Înlocuirea sistemului redistributiv cu cel bazat pe capitalizare presupune investirea activelor defalcate în Fond în instrumente financiare, fapt ce va asigura o creștere semnificativă a cererii pe piața de capital și va determina o creștere a capitalului investit în dependență de nivelul de rentabilitate a instrumentelor financiare.

b)     Creșterea bunăstării pensionarilor.

c)      Oficializarea veniturilor populației.

d)     Apariția unor noi componente în pachetele sociale a întreprinderilor fapt ce va asigura o creștere a loialității angajaților și a eficientizării politicii de management al resurselor umane la întreprinderi.

Recomandări cu privire la implementarea eficientă a sistemului de pensii private

Din start dorim să accentuăm necesitatea unei reglementări și supravegheri foarte stricte din partea Statului a activității Fondurilor nestatale de pensii, luând în considerație experiența tristă cu privire la activitatea Fondurilor ce a determinat poziția sceptică a populației din țară în legătură cu activitatea acestor instituții. Deaceea, considerăm întemeiate atribuțiile pe care le deține Comisia Națională a Pieței Financiare în vederea supravegherii stricte a activității Fondurilor nestatale de pensii din țară.

Însă, prezenta Lege ce reglementează activitatea acestor Fonduri conține un șir de lacune ce îngreunează esențial dezvoltarea sistemului de pensii private în țară. Prin urmare, în scopul creerii tuturor premiselor favorabile dezvoltării sistemului de pensii multipilon, propunem următoarele recomandări, bazate pe practica statelor din regiune:

1)      Scutirea defalcărilor către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Casa Națională de Asigurări Medicale (CNAM) din contribuțiile la Fondurile nestatale de pensii.

2)      Definirea clară în Lege a celor 2 concepte a planurilor de pensii private: cu contribuții definite – conform căruia mărimea contribuției este fixată, iar mărimea pensiei suplimentare nu se cunoaște cu exactitate, fiind influențată de volumul contribuțiilor și a ratei de rentabilitate a activității investiționale; cu beneficii definite – când nivelul pensiei este fixat din start, iar mărimea contribuției periodice poate fi modificată în scopul atingerii obiectivului prestabilit.

3)      În condițiile incertitudinii existente pe piața financiară din R. Moldova și în baza experienței statelor din regiune, considerăm că cea mai oportună opțiune din cele menționate mai sus este conceptul contribuțiilor definite a planurilor de pensii private.

4)      În scopul reducerii riscului de faliment al administratorilor și a depozitarilor activelor Fondurilor, dar și a sporirii credibilității acestor instituții în fața populației, considerăm necesară instituirea unui fond de rezervă obligatorie pentru fiecare instituție în parte în mărime de 3 mln MDL pentru primii 3 ani de activitate, cu posibilitatea de majorare a acestuia. Considerăm oportun un asemenea nivel al rezervelor obligatorii pentru primii 3 ani de activitate a Fondului luând în considerație volumul estimat de contribuții în aceasta perioadă de activitate, dar și suma de 250.000 USD[8] plătită de către de administratorul activelor Fondului și păstrată într-un cont special la banca propusă de Banca Națională.

5)      Considerăm necesară constituirea unui fond de garanție pentru anul 2010, în baza experienței Federației Ruse, cu opțiunea facultativă a fiecărui Fond privat de pensii de a contribui prin defalcarea unui anumit procent din venitul investițional anual. Aceasta ar spori atât încrederea populației pentru aceste instituții, cât și va accentua concuranța dintre Fonduri.

6)      Includerea clauzei în Legea cu privire la fondurile nestatale de pensii, conform căreia membrilor Fondurilor să li se fie garantată rambursarea echivalentului valorii cumulative a defalcărilor efectuate în timpul vieții active, în cazul în care au fost înregistrate pierderi în urma activității investiționale a administratorilor Fondurilor.

7)      Introducerea modificării la art. 68 din Legea cu privire la impozitului pe venit, conform căruia este asigurată deductibilitatea fiscală pentru plățile efectuate de Fond către beneficiari. Considerăm necesară introducerea acestei modificări pentru pilonul III al sistemului de pensii (pensii private facultative) în scopul stimulării persoanelor de a adera la aceste Fonduri.